Profilaxia dentara

   Profilaxia reprezintă prevenirea îmbolnăvirii dentare, dar şi prevenirea complicaţiilor, în cazul afecţiunilor deja existente. Detectarea precoce este cheia pentru evitarea tratamentelor complicate şi costisitoare. Principalele afecţiuni dentare, caria şi boala parodontală sunt sarace în simptome în stadiile incipiente. Pacientul nu poate observa singur, în timp util, daca apare îmbolnăvirea dentară sau care este gravitatea afecţiunii sale. De aceea sunt foarte importante vizitele regulate la medicul dentist, pentru a putea surprinde şi trata din timp diversele afecţiuni dentare şi pentru a preveni apariţia altora.

   

   Pentru a avea dinţi frumoşi şi sănatoşi profilaxia dentară trebuie să înceapă de la apariţia primilor dinţi şi trebuie continuată toată viaţa. Aplicarea regulată a tratamentelor de prevenţie pot salva timp şi bani  şi sunt esenţiale pentru a evita posibile îmbolnăviri dentare şi tratamente complicate şi costisitoare. Profilaxia reprezintă prima şi cea mai importantă etapa a îngrijirii dinţilor. Respectarea măsurilor profilactice salvează timp şi efort şi elimină eventualul disconfort al tratamentelor stomatologice. Întreţinerea unor dinţi sănătoşi ţine de fiecare dintre noi, de felul în care aplicăm procedurile simple de igienă orală. După fiecare masă, resturile alimentare ce rămân pe dinţi şi între dinţi favorizează formarea şi depunerea plăcii bacteriene şi a tartrului dentar, acestea favorizând apariţia cariei dentare, a bolilor gingivale şi în final pierderea dinţilor.

   

   Profilaxia presupune igienizarea dentară zilnică, suplimentată şi completată de igienizarea dentară profesională realizată la un interval de 6 luni. Igiena dentară, cunoscută şi ca igiena orală, este procesul prin care se efectuează igiena preventivă pentru evitarea cazurilor de urgenţă dentară.

   Proceduri care se aplică în cabinet:
* Detectarea şi îndepărtarea placii bacteriene
* Fluorizare locala  şi sigilarea şanţurilor şi fosetelor
* Detartraj şi periaj profesional
* Control periodic

   La baza igienei dentare se află regimul de îngrijire dentară efectuat la domiciliu. Dacă pentru întreţinerea dentară zilnică dumneavoastră sunteţi cei răspunzători, medicul dentist joacă un rol decisiv în îngrijirea orală preventivă. Perierea dinţilor este deosebit de importantă, deşi această operaţiune de sine stătătoare nu va îndeparta tartrul. Depunerile de tartru trebuie îndepărtate pentru a reduce riscul durerilor de dinţi, cariilor, afecţiunii parodontale sau chiar pierderii dinţilor.
 

   Prin îndepărtarea depunerilor de tartru, puteţi reduce nevoia de tratament a canalelor radiculare, extracţii dentare, punţi şi coroane dentare. De accea, vizitele periodice la stomatolog sunt importante în vederea menţinerii igienei dentare. Se recomandă pacienţilor sa viziteze medicul stomatolog de 2 ori pe an pentru menţinerea unei igiene dentare adecvate şi pentru efectuarea unui examen dentar. Acesta este un proces sistematic pe durata căruia stomatologul dumneavoastră va investiga diverse aspecte ale sanatăţii orale şi generale pentru identificarea problemelor dezvoltarea unui tratament personalizat de igienizare şi profilaxie.





Cum se face periajul dentar corect?

 

- periaţi separat dinţii de sus faţă de cei de jos

- înclinaţi periuţa la 45 de grade faţă de gingie şi faceţi mişcări rotative din partea de sus către partea de jos

- încercaţi să periaţi grupuri de dinţi (daca nu fiecare în parte) cu o mişcare de sus in jos, de 5 ori pe fiecare

- periaţi măselele într-o mişcare ritmică din faţă în spate

- treceţi la partea interioară a dinţilor unde periuţa va fi manevrată în poziţie verticală

- nu uitaţi să curaţati limba şi cerul gurii pentru a elimina bacteriile depuse

- nu apasaţi foarte tare pentru a nu afecta smaltul şi gingiile

- nu trebuie să dureze mai mult de 4-5 minute ( un minut pe fiecare secţiune)

- periajul corect se face de minim două ori pe zi (dimineata si seara) şi preferabil de trei ori (incluzând masa de pranz)

Tartrul si detartrajul

   Tartrul se formează prin mineralizarea în timp a plăcii bacteriene împreună cu sărurile de calciu din salivă. Acesta aderă de suprafaţa dinţilor dar şi pe alte zone dure şi anume: obturaţii (plombe), punţi dentare, proteze, implante sau aparate ortodontice (fixe sau mobile) şi poate fi un factor favorizant al apariţiei bolii parodontale.

Există două tipuri de tartru: supra şi subgingival. Tartrul supragingival are o culoare alb-gălbui cu consistenţă redusă la început dar poate ajunge la un maroniu+negru dacă se impregnează cu coloranţi alimentari sau nicotină la fumatori; mineralizarea acestuia se face datorită prezenţei salivei.

   Tartrul subgingival este de culoare inchisă şi de duritate mai mare şi mineralizarea lui se face datorită prezenţei sângelui.
Ritmul de formare a tartrului poate varia în funcţie de natura alimentelor, a fluxului de salivă iar îndepărtarea lui poate varia în funcţie de fixarea şi aderenţa lui la suprafaţa dentară. Unele persoane prezintă o predispoziţie individuală, având depozite reduse, moderate sau mari de tartru.

Îndepărtarea tartrului se face printr-o metodă terapeutică numită detartraj. Acesta se poate realiza:
- cu instrumentar acţionat manual
- cu ultrasunete
- cu aer comprimat (sonic).

   

   Detartrajul manual şi cel cu ultrasunete îndepărtează tartrul supragingival, pe când cel subgingival este îndepărtat cu instrumente şi chiurete de detartraj speciale şi doar în parte, cu ultrasunete. 

Cel mai des întâlnit este detartrajul cu ultrasunete care are o acţiune netraumatizantă pe dinţi şi gingii, e bine suportat şi nedureros la persoanele adulte, echilibrate neuropshihic şi care nu au dinţi sensibili (hipersensibilitate dentinară) iar apa pulverizată de aparatul de detartraj eliberează o presiune locala realizând curaţarea zonei dar şi îndepărtarea tartrului dislocat. Nu se recomandă efectuarea detartrajului ultrasonic la persoanele care au reflex accentuat de vomă, probleme respiratorii (astm, emfizem pulmonar, fibroză chistică), pacienţi cu pacemaker, copii, sau dinţi cu suprafaţa radiculară expusă.

Detartrajul sonic este asemănător celui cu ultrasunete doar că în acest caz este antrenat un jet puternic de aer. Cu toate acestea, el prezintă o eficienţă mai redusă.

   

   Se recomandă efectuarea unui detartraj o dată la şase luni, iar la pacienţii cu lucrări fixe şi implante odată la patru luni. Este foarte important ca rezultatul detartrajului să fie o suprafaţa perfect netedă, chiar lustruita, pe care depunerea plăcii bacteriene şi a tartrului să nu fie favorizată. Acest rezultat se obţine, pe lângă periajul profesional cu paste abrazive speciale, gume de lustruit şi prin folosirea unui jet de apă şi bicarbonat de sodiu (prophy-jet), bine tolerat şi fără dureri care elimină şi ultimele resturi de tartru, întârziind viitoarele depuneri. Printr-o tehnică de periaj corectă, prin folosirea apei de gură şi a aţei dentare nu doar că se previne apariţia cariei dentare şi a parodontopatiei, dar se şi îngreunează apariţia plăcii bacteriene şi implicit a tartrului dentar. Nu amânaţi detartrajul pe motiv că tartrul "solidarizează" dinţii. Daca dinţii sunt mobili, tartrul împreună cu microbii din el au determinat acest lucru iar prin amanare, boala evoluează şi medicul nu poate trece la urmatoarele etape ale tratamentului paradontal.

Ata dentara

   Folosirea aţei dentare este o etapă importanta în curaţarea dinţilor. Această practică dureaza numai câteva minute şi este frecvent recomandată de către medici pentru menţinerea sănătaţii dinţilor. Aflati care sunt secretele folosirii aţei dentare şi care sunt modalitaţile corecte de utilizare. Aceste aspecte sunt extrem de importante deoarece utilizarea necorespunzatoare daunează nu doar sanataţii orale ci şi stării generale de sanatate.

Periajul dentar nu este suficient pentru a înlătura placa dentară, deoarece bacteriile sunt aşezate şi în părţile laterale ale dinţilor unde periuţa nu poate ajunge. Prin folosirea aţei dentare este înlăturata placa dentara existentă între dinţi şi de-a lungul gingiilor.

Persoanele care nu întrebuinţeaza aţa dentară prezintă portiuni mai mari cu depuneri de placă dentară, decât cele care o utilizează.

   

   Sunt medici stomatologi care consideră că folosirea aţei dentare este mai eficientă decât periajul insuşi. De aici, am putea conchide că combinaţia celor doua metode de igiena dentară asigură sănatatea dentară pentru o perioada lunga de timp.

Aţa dentară - indicaţii
- elimină resturile dintre dinţi şi de-a lungul gingiei;
- curaţati suprafaţa dinţilor;
- controlează respiraţia urât mirositoare.



  Utilizaţi aţa dentară o data pe zi, imediat după ce v-aţi spălat pe dinţi:

1. Rupeţi o bucată din aţa dentară de aproximativ 30-40 cm lungime. Puteti folosi aţa cerată, cu arome sau fără, mai lată sau mai subţire. Toate au acelaşi rol; e doar o chestiune de preferinţă.

2. Bucata de aţa dentară rupta se înfăşoară pe degetul arătator de la ambele maini. Între degete se lasă aproximativ 3-5 cm de aţa dentară liberă pentru lucrul efectiv.

3. Pentru a introduce aţa dentară între dinţii de sus, împingeţi uşor degetele, alternativ, folosind o mişcare de zig-zag. În cazul dinţilor foarte apropiaţi apăsaţi uşor în jos aţa dentară printre dinţi, printr-o mişcare de zig-zag.

4. Deplasaţi cu atenţie aţa în sus şi în jos, în spaţiul dintre dinţi. Asiguraţi-vă că aţa dentară alunecă pe întreg spaţiul dintre dinţi, astfel încat să curaţe şi zona dintre dinte şi gingie. Curbaţi aţa dentară la baza fiecarui dinte, în forma literei C. Nu forţaţi pentru a nu vă rănii.

5. Scoateti uşor aţa dintre dinţi.

6. Desfaceti o bucată mică de aţă dentară curată de pe unul dintre degetele arătătoare. Porţiunea de aţă dentară utilizată pentru curaţare va fi înfăşurată pe celalalt deget, astfel încât să rămână liberă o bucată de aţă dentară nefolosită. Cu aceasta repetaţi procedura de igienizare la următoarea pereche de dinţi.

7. Repetaţi aceste etape pentru a curăţa spatiile dintre toţi dintii, inclusiv dinţii din spate.

8. Clătiţi-va bine cu apă pentru a elimina reziduurile alimentare şi cele din placa bacteriană.