Stomatologie pediatrica

 

In cabinetul nostru, acordam o importanta deosebita copiilor, din dragoste pentru "oamenii mici"! 

De aceea, dorim sa venim in sprijinul parintilor, prin programul "Zana Maseluta"- un concept in care medicul stomatolog isi aloca o zi doar pentru copii, are rabdare, nu se grabeste, se imprieteneste cu omuletul din fata lui, ii explica toate manoperele,  iar la sfarsit il recompenseaza cu un cadou! In sectiunea ''Promotia lunii'' parintii vor gasi mereu un pachet avantajos de la ''Zana Maseluta"!

Medicul pedodont este mai mult decât doar cel care pune plombe, el îţi poate ajuta copilul să prevină apariţia cariilor sau chiar a traumatismelor. El te poate ajuta să eviţi sau să reducă severitatea viitoarelor probleme ortodontice pe care le va rezolva medicul ortodont. Pedodontia cuprinde si tratamente profilactice (fluorizari, sigilari, etc), deoarece prevenirea cariilor este la fel de importanta ca si tratarea lor si astfel se evita aparitia unor tulburari in dezvoltarea si eruptia dintilor definitivi provocate de diverse afectiuni ale dintilor de lapte. El vă poate ajuta să aveţi un copil cu un zîmbet frumos, strălucitor şi fără carii.

 Eruptia dintilor

 

  Dentiţia temporară este la fel de importantă ca şi cea permanentă, întrucât

- dinţii de lapte ghidează în mare măsură apariţia corectă pe arcadele dentare a dinţilor permanenţi,
- influenţează dezvoltarea vorbirii şi

- permit o masticaţie şi hrănire adecvată a copilului.

  Primii dinţi de lapte apar de regulă la şase luni, chiar şi mai devreme uneori (4 luni), şi sunt incisivii centrali inferiori. La scurt timp sunt urmaţi de incisivii superiori. Dentiţia temporară este completă la 3 ani , fiind alcătuită din 20 de dinţi.

  Dentiţia permanentă debutează la vârsta de şase ani cu apariţia molarilor inferiori în spatele molarilor de lapte. Acesta este motivul pentru care o parte din parinţi pot confunda aceşti primi molari permanenţi (numiţi "molari de 6 ani") cu molarii temporari. Dentiţia permanentă se definitivează în jurul vârstei de 21 de ani. Ea cuprinde 32 de dinţi, incluzând molarii de minte.

Prima întâlnire cu medicul dentist

 

   Vizita la dentist inspiră teamă până şi în rândul adulţilor, aşa că, nu ar trebui să te mire dacă micuţul tău încearcă să se ferească de cabinetul stomatologic . Cu toate acestea, nu trebuie să neglijezi igiena şi sănătatea copilului tău. Pentru a evita plânsetele sau ţipetele exact la uşa cabinetului, ajuta-l pe copilul tău sa işi schimbe perspectiva despre medicul dentist.



   Alege un dentist "prietenos"

   Înainte de a-l duce pe copilul tău la dentist, caută un medic amabil, prietenos, răbdător, care să se înţeleagă bine cu copiii şi să îl încurajeze pe micuţ în timpul consultului. Încearcă să te informezi mai ales de la alţi părinţi, care au trecut prin această experienţă. Înainte de prima vizită, vorbeşte cu medicul despre copilul tău, dacă este mai timid, dacă îi este frică de durere sau de sunetul frezei dentistului etc.



   Familiarizează-l pe copil din timp cu dentistul

   Medicii dentişti recomandă ca primul consult stomatologic să aibă loc la cel mult şase luni de la apariţia primului dinţisor şi nu mai târziu de un an de zile. În felul acesta, îl vei obişnui din timp pe copil cu dentistul şi, mai târziu, când va deveni mai mare, va fi deja obişnuit cu mirosul cabinetului, medicul în halat alb, sunetul instrumentelor folosite de dentist etc.



   Explică-i micuţului scopul vizitei la dentist
   Îl vei scăpa pe copilul tău de multe clipe de durere pe scaunul dentistului dacă vei avea grijă sa îi explici importanţa igienei dinţilor. Există suficiente cărţi şi programe pentru copii care promovează spălatul pe dinţi . În plus, pastele de dinţi cu gust de gumă de mestecat şi periuţele colorate constituie arsenalul perfect pentru a-l convinge pe copilul tău să se spele pe dinţi. În felul acesta, vizitele la dentist vor reprezenta doar un simplu control. Explică-i faptul că acesta îl ajută sa îşi menţină dinţii curaţi şi îngrijiti şi îl fereşte de carii.

   Descrie-i ce se va întâmpla la dentist
   Spune-i exact ce se va întâmpla în cabinetul dentistului, începând de la momentul din sala de aşteptare, întâlnirea cu dentistul, controlul şi eventual, primirea unei răsplate. Un joc de rol îl va amuza şi îi va mai îndepărta din temeri. De asemenea, roagă-l pe medic sa îi vorbească în timpul consultaţiei şi să îi explice care sunt paşii care vor urma.

   Arată-i cât de curajos esti tu
   Atunci când mergi la dentist pentru un consult destinat ţie, ia-l şi pe copilul tău cu tine. Încearcă să nu iţi manifeşti frica faţă de dentist sau de durere, ci menţine o atitudine pozitivă. Daca este posibil şi nu trebuie să suferi intervenţii majore, lasa-l pe copilul tău să privească modul în care medicul stomatolog efectuează un control de rutină.


 

Sigilarea dintilor- cea mai eficienta metoda de prevenire a cariilor la copii

 

   Ce este sigilarea dinţilor?

   „Sigilarea este o metodă de prevenire a cariei dentare. Pe faţa ocluzala (cea cu care mestecăm) a dinţilor laterali, există un relief alcătuit din nişte proeminenţe (cuspizi), delimitate de mici gropiţe (şanţuri şi fosete). Stratul de smalt al dintelui nu oferă un înveliş perfect. În special feţele ocluzale sunt cele mai vulnerabile la cariile dentare. Bacteriile orale şi resturile alimentare se pot fixa la acest nivel, determinând apariţia cariilor. Aceste şanţuri şi fosete sunt locuri unde, din cauza formei specifice, retentive, precum şi a calitaţii smalţului la acest nivel, se dezvoltă cu predilecţie cariile. Acest lucru poate fi prevenit prin acoperirea lor cu materiale speciale, procedeu denumit ”sigilare”.
Şanţurile şi fosetele sigilate vor avea, în loc de forma iniţiala, în V, un profil rotunjit, ca un U deschis, facilitând astfel curaţarea şi împiedicând retenţia resturilor alimentare şi atacarea smalţului dentar.


   Cand este indicată sigilarea?

   Sigilarea se face atât la dinţii temporari (de lapte), cât, mai ales, la cei permanenţi, de obicei imediat după ce au erupt. Metoda se aplică în special pe dinţi definitivi (molarii de 6 ani si 12 ani, dar şi pe premolari), în intervalul de vârsta 6 – 15 ani.
   Vor fi sigilati doar dinţii care nu prezintă carii dentare, după ce vor fi curaţaţi în prealabil prin periaj profesional. Acesta se face cu o periuţă rotativă şi cu pastă specială de către medicul stomatolog. Imediat după erupţie, molarii prezintă o morfologie primară cu şanţuri şi fosete adânci, locuri unde se acumulează resturi alimentare şi microorganisme care iniţiază caria dentară.
   Procedeele convenţionale de curaţare sau spălatul pe dinţi sunt practic ineficiente în îndepărtarea resturilor de la nivelul dinţilor posteriori. Astfel, acoperirea sau sigilarea acestor zone cu un material protector numit sigilant are un efect benefic. Atenţie, dinţii sigilati trebuie controlaţi periodic . Daca sigilarea s-a deteriorat, se aplică din nou material de sigilare pentru a menţine integritatea ei.


   Categorii de copii care necesită în mod obligatoriu sigilarea şanţurilor/ fosetelor dinţilor
-copii cu carii multiple la nivelul dinţilor temporari;
-copii cu nevoi speciale (handicapaţi psihic/ semifizic, care nu işi pot efectua igiena orala);
-copii care consumă cantităţi mari de dulciuri
   Sigilarea şanţurilor ocluzale este considerată ca fiind metoda cea mai sigură de profilaxie primară, fiind o metodă de imunizare a suprafeţelor dentare ale dinţilor recent erupţi şi se realizează cu răşini compozite transparente sau opace,sau cimenturi ionomere de sticlă cu conţinut ridicat de fluor.
   Sigilanţii transparenţi au avantajul că permit detectarea cariilor marginale sau a cariilor recurente din stadii timpurii, în timp ce integritatea sigilantilor opaci este mai uşor de verificat.
   Bacteriile iniţiaza atacul acid şi produc cariile dentare. Sigilarile anulează riscul carios pe suprafetele ocluzale, însă pe celelalte suprafeţe nu, de aceea rămân de importanţă majoră periajul dentar şi utilizarea mijloacelor suplimentare de igienă (aţa dentară) şi fluorizarea dinţilor. Fluorurile au redus semnificativ incidenţa cariilor, mai ales prin acţiune la nivelul suprafeţelor netede.

Fluorizarea dentara la copii

 

   Fluorizarea reprezintă tratamentul stomatologic prin care se suplimentează cantitatea de fluor a dinţilor, în scop profilactic şi este indicat cu precădere copiilor. Fluorizarea are rolul de a preveni formarea leziunilor carioase şi / sau de a reduce progresia cariilor deja existente. Procedura se poate realiza în cabinetul stomatologic sau la domiciliu.

   Fluorul este o substantă minerală ce se se regăseşte peste tot în natură, inclusiv în smaltul dinţilor, aici având rolul de a întări suprafaţa dintelui şi a o face rezistentă în faţa cariilor. Acesta este motivul pentru care mulţi medici şi oameni de ştiinţă consideră că un aport suplimentar de fluor ar putea fi de ajutor în prevenirea cariilor. Există chiar ţări în care a fost introdus un program naţional de fluorizare - în SUA, apa de la robinet conţine supliment de fluor.



   Indicaţiile fluorizării

•  Tratamentul de fluorizare este indicat în priumul rând copiilor cu vârsta între 6 si 16 ani, aceasta fiind perioada de formare a dinţilor permanenţi. Cu toate acestea, şi adulţii pot beneficia de acest tratament profilactic.
•  Există şi câteva afecţiuni care prezintă risc crescut pentru apariţia cariilor, cum ar fi sindromul gurii uscate sau bolile gingivale.
•  Persoane cu predispozitie pentru dezvoltarea cariilor.
•  Pacienţi cu restauraţii dentare sau aparate ortodontice.



   Fluorizarea în cabinetul stomatologic

   Tratamentul de fluorizare se poate realiza de 3 - 4 ori pe an, iar procedura este foarte simpla şi nedureroasă: după o igienizare profesională, medicul aplică pe dinţi soluţii, geluri sau lacuri speciale, cu un conţinut ridicat de fluor, şi aromă plăcută, pentru un timp de 1 - 2 minute. După tratament, pacientul nu trebuie să clătească gura sau sa consume alimente şi lichide timp de 30 de minute.

   Fluorizarea în cabinetul stomatologic se poate realiza de 2 - 3 ori pe an. Eficienţa tratamentului depinde de menţinerea unei igiene dentare stricte: periajul dinţilor de doua ori pe zi, utilizarea aţei dentare şi a apei de gură, plus vizitele periodice la medicul stomatolog.



   Fluorizarea la domiciliu
   Medicul poate prescrie pacienţilor produse - paste de dinţi şi ape de gură - cu o concentraţie mai crescuta de fluor, pentru utilizare săptămânală sau zilnică, însă aceste tratamente acasă sunt contraindicate copiilor sub 6 ani.

   Tratamentul cu fluor poate fi indicat şi viitoarelor mămici, pentru a preveni formarea cariilor la dinţii de lapte. Acest tratament sub forma unor tablete administrate pe cale interna poate continua zilnic, până când copilul ajunge la vârsta de 14 - 15 ani. Acest tip de fluorizare este considerat a fi cel mai eficient.